CAPITOLUL I – Introducere
Profesia de infirmieră este inclusă în Nomenclatorul „Clasificarea ocupaţiilor din România”, la domeniul „Sănătate, igienă, servicii sociale”, având codul 513204. Rolul infirmierei atât în cadrul echipei de îngrijire din spitale, precum şi în îngrijirile la domiciliu, este deosebit de important, ea contribuind, în special, la asigurarea nevoilor fundamentale aflate la baza piramidei lui Maslow, şi anume confortul fizic al pacientului şi nevoile fiziologice ale persoanei îngrijite.
Aşa cum medicul nu ar putea să îşi desfăşoare munca fără asistentul medical, la fel şi asistentul medical are nevoie de ajutorul infirmierei în vederea asigurării unei îngrijiri de calitate pacienţilor. Asistentul medical ştie în ce constă munca infirmierei, cunoaşte toate aspectele legate de îngrijirea pacienţilor, astfel încât poate delega sarcini infirmierei, lucrând în echipă, spre beneficiul pacienţilor. Deşi atribuţiile infirmierei nu par atât de importante, ea vine în întâmpinarea nevoilor de bază ale pacienţilor, asigură însoţirea şi transportul pacientului, precum şi mobilizarea acestuia în vederea prevenirii escarelor. Pregătirea infirmierei este deosebit de importantă, dacă se ţine cont de faptul că, în orice moment, îngrijirile acordate de infirmieră pot pune în pericol siguranţa pacientului.
Pregătirea profesională a infirmierelor a fost efectuată până în anul 2006 de diferite asociaţii, de Crucea Roşie, după o curriculă proprie, sau, de cele mai multe ori, persoanele angajate pe postul de infirmieră nu aveau nicio pregătire de specialitate, ele „formându-se” la locul de muncă.
Pregătirea profesională a infirmierei a fost preluată de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) în anul 2006, prin dezvoltarea şi implementarea Programului naţional de pregătire a infirmierelor. Lectorii care predau la cursurile de pregătire a infirmierelor sunt asistenţi medicali, atât cu experienţă profesională, cât şi cu experienţă în predare.
Deţinerea unui certificat de absolvire a cursului este acum o condiţie sine qua non în angajarea infirmierelor în unităţile sanitare publice din sectorul sanitar.
CAPITOLUL II – Cadru general
1. Programul naţional de pregătire a infirmierelor se desfăşoară în baza Ordinului ministrului sănătăţii nr. 467/2010 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale în unităţile sanitare publice din sectorul sanitar şi se adresează tuturor infirmierelor şi agenţilor DDD încadraţi în unităţile sanitare publice şi care îndeplinesc condiţiile de admitere la acest program.
2. Conţinutul programului este structurat pe module şi se desfăşoară la nivel teritorial (în fiecare filială a OAMGMAMR).
3. Programul naţional de pregătire a infirmierelor poate fi periodic amendat prin includerea unor reglementări şi/sau instrucţiuni noi, emise de Consiliul naţional al OAMGMAMR.
4. Programul naţional de pregătire a infirmierelor va fi adus la cunoştinţa tuturor celor interesaţi prin publicarea acestuia pe site-ul şi în revista organizaţiei.
5. Ocupaţia de infirmieră se încadrează în domeniul Sănătate, igienă, servicii sociale, iar în Nomenclatorul „Clasificarea ocupaţiilor din România” are codul 513204.
6. Programul naţional de pregătire a infirmierelor se derulează în baza unei tematici şi bibliografii care vor fi afişate pe site-ul OAMGMAMR (www.oamr.ro).
SECŢIUNEA A – Descrierea ocupaţiei
Infirmiera ajută persoanele îngrijite să îşi îndeplinească activităţile vieţii cotidiene şi efectuează îngrijiri legate de funcţii de întreţinere şi continuitate a vieţii.
Infirmiera contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate şi la redobândirea autonomiei, în măsura în care este posibil.
Infirmiera lucrează în colaborare şi sub responsabilitatea unui asistent medical, cel mai adesea în cadrul unei echipe pluridisciplinare, şi participă la îngrijirile de sănătate preventive, curative sau paliative.
Infirmiera îşi exercită activitatea în mediul spitalicesc sau extraspitalicesc, în sectorul medical, medico-social sau social.
Infirmiera participă efectiv la:
- asigurarea unui mediu de viaţă şi climat adecvat îngrijirii complexe din punct de vedere fizic, psihic, afectiv;
- asigurarea igienei personale şi a igienei spaţiului de viaţă al persoanei îngrijite; asigurarea hidratării şi a alimentaţiei corespunzătoare a persoanei îngrijite;
- stimularea participării persoanei îngrijite la activităţile zilnice;
- transportul şi însoţirea persoanei îngrijite, respectând permanent drepturile şi confidenţialitatea privind evoluţia stării de sănătate a persoanei îngrijite.
Pentru dobândirea competenţelor specifice ocupaţiei de infirmieră, personalul auxiliar din instituţiile spitaliceşti şi ambulatoriile de specialitate care acordă îngrijiri de igienă, alimentaţie şi confort persoanelor instituţionalizate are obligativitatea de a urma cursuri de calificare organizate de OAMGMAMR prin Programul naţional de pregătire a infirmierelor.
SECŢIUNEA B – Competenţe profesionale
1. Planificarea propriei activităţi şi perfecţionarea continuă
2. Lucrul în echipa multidisciplinară şi comunicarea interactivă
3. Cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor persoanei îngrijite
4. Tehnici de îngrijire generală, specială, specifică a pacienţilor
5. Acordarea îngrijirilor de igienă pentru persoanele îngrijite şi de igienizare a spaţiului în care se află persoana îngrijită
6. Aplicarea tehnicilor privind circuitul de transport al rufelor şi a normelor igienico-sanitare specifice
7. Luarea deciziilor benefice pentru pacienţi în vederea reducerii riscurilor, tratarea cu responsabilitate şi profesionalism a tuturor pacienţilor, aplicarea de măsuri preventive de îngrijire a stării de sănătate
SECŢIUNEA C – Condiţii de înscriere
- absolvent şcoală generală
- infirmiere şi îngrijitoare încadrate pe post
SECŢIUNEA D – Conţinutul dosarului
- cerere de înscriere
- copii ale diplomelor de studii
- adeverinţă de la locul de muncă (de la unitatea sanitară unde este încadrată persoana)
- certificat de sănătate (tip A5)
- copie de pe cartea de identitate
- dovada achitării taxei de participare la curs, stabilită prin hotărâre a Consiliului naţional al OAMGMAMR
CAPITOLUL III – Organizarea şi desfăşurarea Programului naţional de pregătire a infirmierelor
SECŢIUNEA A – Principii generale
1. Cursul se desfăşoară pe grupe; o grupă va cuprinde maximum 30 de persoane. Orele de teorie se vor efectua în afara orelor de serviciu, iar orele de practică, în timpul programului de lucru, sub coordonarea asistentului-şef şi sub directa supraveghere a asistentului medical din secţie.
2. Lectorii pentru orele de teorie sunt asistenţi medicali formatori, acreditaţi de OAMGMAMR, formatori autorizaţi în condiţiile legii.
3. Durata desfăşurării programului este de 360 de ore (12 săptămâni), 120 de ore teorie, 240 de ore practică.
4. Cursul este structurat pe 6 module (anexa nr. 1).
5. După fiecare modul, lectorul va face evaluări teoretice şi practice. Evaluarea finală va fi făcută de către o comisie constituită astfel:
- preşedinte – preşedintele filialei OAMGMAMR sau persoana delegată de acesta;
- membri:
- lectorul cursului;
- preşedintele Comisiei de educaţie medicală continuă sau persoana delegată de acesta;
- secretar, desemnat de preşedintele filialei;
- directorul de îngrijiri/asistentul-şef, după caz.
6. Prezenţa la cursuri va fi făcută de către lector, pe baza unui catalog.
Participanţii care acumulează mai mult de 20 de absenţe vor fi excluşi din program (anexa nr. 2).
7. Pregătirea practică – orele de practică se vor desfăşura în timpul programului de lucru, sub coordonarea asistentului-şef şi sub directa supraveghere a asistentului medical din secţie.
8. La finalul cursului, cursanţii vor completa un chestionar de evaluare a cursului (anexa nr. 8).
SECŢIUNEA B – Evaluarea cursanţilor
Verificarea cunoştinţelor se va efectua prin evaluări parţiale, la încheierea fiecărui modul, iar la finalul programului, printr-un examen final.
Evaluările parţiale vor fi efectuate de către lectorul cursului, după fiecare modul.
Cunoştinţele teoretice vor fi evaluate prin susţinerea, după parcurgerea fiecărui modul, a unor lucrări scrise ce constau într-un test-grilă cu 10 întrebări apreciate cu un punct pentru un răspuns corect şi vor fi notate de către lectorul cursului cu note de la 1 la 10.
Cunoştinţele practice vor fi evaluate de către asistentul medical care a supravegheat stagiul practic şi asistentul-şef şi vor fi notate cu note de la 1 la 10.
Evaluarea cunoştinţelor practice constă în efectuarea unor activităţi specifice care să demonstreze abilităţile dobândite în cadrul modulului parcurs.
Pot susţine examenul final, proba scrisă, cursanţii care, la evaluarea parţială, după terminarea fiecărui modul, au obţinut minim nota 5.
Evaluarea finală pentru atestare va fi făcută de către comisia constituită conform cap. III secţiunea A pct. 5 şi constă în:
- o probă scrisă sub formă de test-grilă cu 50 de întrebări, notate fiecare cu 0,20 puncte, nota minimă fiind 7;
- o probă practică, conform fişei de evaluare a stagiului practic (anexa nr. 7), nota minimă fiind 7;
- nota de absolvire a programului o reprezintă media dintre nota obţinută la proba teoretică şi cea obţinută la proba practică.
Rezultatele evaluării finale pot fi contestate în termen de maximum 24 de ore. Contestaţiile vor fi depuse la comisia de examinare şi soluţionarea acestora va fi afişată la sediul filialei OAMGMAMR, în termen de 72 de ore.
În caz de nepromovare, la solicitarea candidatului/candidaţilor, OAMGMAMR va organiza un nou examen, la o dată pe care o va decide comisia.
Atestarea promovării cursului va fi făcută prin eliberarea certificatului de absolvire (anexa nr. 3) de către OAMGMAMR, care va fi însoţit de un supliment descriptiv în care sunt prevăzute competenţele profesionale (anexa nr. 4), pe baza procesului-verbal încheiat de comisia de examinare (anexa nr. 5) şi a catalogului cu rezultatele examenelor de absolvire a programului (anexa nr. 6).
CAPITOLUL IV – Conţinutul programului
Modulul 1 – Planificarea propriei activităţi şi perfecţionarea continuă
A. Identificarea activităţilor specifice
B. Ierarhizarea activităţilor ce urmează a fi derulate
C. Estimarea perioadei de timp necesare derulării activităţilor recomandate de şeful ierarhic
D. Evaluarea şi adaptarea programului zilnic în funcţie de nevoi
E. Evaluarea incidentelor sau a accidentelor apărute şi sesizarea lor
F. Participarea la cursuri de formare continuă, în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare, şi documentarea permanentă privind noile metode şi tehnici de îngrijire a persoanei îngrijite
G. Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite în timpul instruirii, în scopul creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor acordate persoanei îngrijite
Modulul 2 – Respectarea drepturilor persoanei îngrijite
Modulul 3 – Tehnici de îngrijire
A. Îngrijiri generale ale pacienţilor
B. Îngrijiri speciale ale pacienţilor
C. Îngrijiri specifice ale pacienţilor
Modulul 4 – Acordarea îngrijirilor de igienă pentru persoanele îngrijite şi igienizarea spaţiului în care se află persoana îngrijită şi transportul rufăriei
Modulul 5 – Comunicarea interactivă şi lucrul în echipa multidisciplinară
Modulul 6 – Principii şi valori etice
Modulul 1 – Planificarea propriei activităţi şi perfecţionarea continuă – 60 de ore (teorie 20 de ore, practică 40 de ore)
Modulul va fi structurat astfel:
A. Identificarea activităţilor specifice:
- identificarea corectă a activităţilor specifice, conform planului individualizat de protecţie şi îngrijire, şi a obiectivelor specifice;
- identificarea corectă a activităţilor specifice, prin preluarea exactă a acestora de la şeful ierarhic;
- identificarea activităţilor se face conform prevederilor din documentele oficiale.
Documentele oficiale necesare în planificarea activităţii:
- fişa postului/contractul de muncă – acest document stabileşte atribuţiile, responsabilităţile şi obligaţiile infirmierei;
- raportul de evaluare a problemelor;
- planul individualizat de protecţie şi îngrijire.
B. Ierarhizarea activităţilor ce urmează a fi derulate:
- ierarhizarea se realizează cu atenţie, ţinându-se cont de capabilitatea, starea fizică şi de sănătate şi urgenţa medicală;
- activităţile ce urmează a fi derulate sunt ierarhizate cu promptitudine, imediat după identificarea nevoilor persoanei îngrijite;
- activităţile sunt ierarhizate în funcţie de starea, vârsta şi evoluţia persoanei îngrijite;
- ierarhizarea priorităţilor este flexibilă, modificându-se în funcţie de situaţiile intervenite.
C. Estimarea perioadei de timp necesare derulării activităţilor recomandate de şeful ierarhic:
- perioada de timp este estimată în funcţie de starea şi evoluţia persoanei îngrijite;
- planificarea este realizată în mod realist, pe termen scurt, mediu şi lung;
- perioada de timp este estimată realist pe baza unei analize atente a datelor ce compun situaţia existentă;
- elaborarea programului de activităţi se face adaptat noilor situaţii apărute.
D. Evaluarea şi adaptarea programului zilnic în funcţie de nevoi:
- evaluarea continuă a programului;
- adaptarea programului, după caz, în funcţie de evoluţia stării persoanei îngrijite;
- adaptarea programului activităţilor zilnice, în funcţie de situaţiile nou-apărute.
E. Evaluarea incidentelor sau a accidentelor apărute şi sesizarea lor
F. Participarea la cursuri de formare continuă, în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare, şi documentarea permanentă privind noile metode şi tehnici de îngrijire a persoanei îngrijite
G. Aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite în timpul instruirii, în scopul creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor acordate persoanei îngrijite
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- noţiuni elementare de asistenţă medicală;
- noţiuni de organizare a timpului;
- noţiuni aplicate de legislaţie;
- regulament de ordine interioară;
- modalităţi moderne de documentare şi accesare surse de informare;
- modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală;
- noţiuni elementare de medicină, specifice locului de muncă;
- noţiuni elementare de terapie ocupaţională, specifice locului de muncă.
La evaluare se vor urmări:
- capacitatea de a stabili o ierarhizare pertinentă a acţiunilor specifice;
- capacitatea de a planifica activităţile în funcţie de priorităţi;
- flexibilitatea şi capacitatea de adaptare la situaţii noi apărute;
- spiritul de observaţie analitic în autoaprecierea nivelului de pregătire profesională;
- realism şi exigenţă în evaluarea nevoilor de formare;
- capacitatea de adaptare a cunoştinţelor la particularităţile contextului de viaţă a persoanei îngrijite;
- discernământ în alegerea formei de pregătire adecvate propriei nevoi;
- spirit practic şi autoexigenţă în implementarea cunoştinţelor dobândite.
Modulul 2 – Respectarea drepturilor persoanei îngrijite – 25 de ore (teorie 5 ore, practică 20 de ore)
Modulul va fi structurat astfel:
- drepturile omului, drepturile copilului, drepturile persoanei vârstnice, drepturile persoanei cu nevoi speciale, drepturile pacientului;
- informarea cu privire la drepturile şi obligaţiile persoanei îngrijite şi colectarea informaţiilor din surse autorizate;
- modalităţi de informare permanentă cu privire la drepturile persoanei îngrijite şi la obligaţiile ce îi revin;
- informarea şefului ierarhic şi a membrilor echipei asupra situaţiilor în care drepturile şi obligaţiile persoanei îngrijite sunt încălcate;
- respectarea confidenţialităţii informaţiei, în procesul de îngrijire a pacienţilor;
- cunoaşterea drepturilor persoanei îngrijite, prevăzute în Constituţia României, Convenţia ONU, cu privire la drepturile copilului, legislaţia de protecţie specială, Convenţia Europeană cu privire la Drepturile Omului, Carta drepturilor pacientului;
- formele răspunderii civile;
- principii şi valori etice.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- noţiuni privind legislaţia în vigoare cu privire la protecţia copilului, vârstnicului şi persoanelor cu dizabilităţi;
- noţiuni privind egalitatea de şanse;
- noţiuni privind drepturile persoanei îngrijite;
- instituţiile de ocrotire a persoanelor cu dizabilităţi;
- noţiuni aplicate privind apărarea drepturilor omului;
- noţiuni aplicate referitoare la tehnici de negociere;
- protecţia mamei şi a copilului.
La evaluare se vor urmări:
- promptitudinea identificării încălcării drepturilor persoanelor îngrijite;
- cunoaşterea drepturilor, libertăţilor fundamentale şi a obligaţiilor persoanelor îngrijite;
- perseverenţa în dobândirea şi asigurarea exercitării drepturilor persoanelor îngrijite;
- cunoaşterea prevederilor „Cartei drepturilor pacientului”/prevederilor specifice din regulamentul intern al instituţiei privind persoana îngrijită;
- abilităţi în gestionarea rezolvării unor conflicte.
Modulul 3 – Tehnici de îngrijire – 92 de ore (teorie 37 de ore, practică 55 de ore)
Modulul va fi structurat astfel:
A. Îngrijiri generale ale pacienţilor
- noţiuni elementare de anatomia şi fiziologia omului;
- procese biologice de dezvoltare şi îmbătrânire;
- alimentaţia şi noţiuni de nutriţie şi metabolism, regimurile alimentare, alimentaţia pacientului pasiv/activ;
- ereditate;
- noţiuni de educaţie sexuală şi planning familial;
- nevoile fundamentale ale persoanei bolnave;
- noţiuni de prim-ajutor;
- persoana bolnavă, particularităţi psihologice ale persoanei bolnave;
- îngrijiri paliative;
- noţiuni privind îngrijirea pacientului cu boli infecto- contagioase şi transmisibile.
B. Îngrijiri speciale ale pacienţilor:
- schimbarea lenjeriei de pat şi lenjeriei personale;
- toaleta pacientului, igiena corporală şi vestimentară;
- poziţiile pacientului în pat;
- mobilizarea pacientului;
- transportul şi însoţirea;
- escare – prevenire;
- colectarea dejecţiilor fiziologice şi patologice;
- îngrijirea pacientului în fază terminală;
- pregătirea şi transportul persoanelor decedate.
C. Îngrijiri specifice ale pacienţilor în secţiile:
- pediatrie;
- obstetrică-ginecologie;
- neonatologie;
- psihiatrie;
- geriatrie.
Aceste noţiuni au rolul de a furniza infirmierului cunoştinţele şi tehnicile necesare de îngrijire, de a semnala orice modificare apărută şi de a interveni prompt pentru îmbunătăţirea stării de sănătate prin:
- observarea unor modificări ale stării de sănătate a persoanei îngrijite şi informarea şefului ierarhic în vederea discutării acestora, după caz, în cadrul echipei multidisciplinare, pentru a fi corect evaluate;
- intervenţia în vederea transportării persoanei îngrijite, în cazul deteriorării stării de sănătate a persoanei îngrijite;
- pregătirea persoanei îngrijite, cu operativitate şi responsabilitate, pentru efectuarea examenului medical;
- informarea asupra investigaţiilor medicale la care urmează să fie supusă persoana îngrijită, în limita competenţelor.
Situaţii sau indicii care pot duce la afectarea funcţiilor vitale, identificate prin:
- sesizarea din timp a eventualelor tulburări şi, pe cât posibil, prevenirea apariţiei lor;
- alimentaţia – refuzul alimentelor sau lichidelor;
- modificări ale ritmului somn-veghe;
- modificări în comportament.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- noţiuni elementare privind recunoaşterea semnelor vitale (respiraţie, temperatură, facies, durere, culoare);
- tehnici de îngrijire;
- tehnici de prim ajutor;
- nevoile de hrană şi apă ale organismului uman;
- stabilirea nevoilor de asistenţă în alimentaţie;
- dieta alimentară, în funcţie de patologie;
- tehnici de hrănire;
- elemente de estetică;
- intervenţia de urgenţă în timpul unor accidente produse în timpul hrănirii;
- tehnici de mobilizare şi transport;
- tehnica îngrijirii diferitelor categorii de persoane imobilizate;
- tehnica îngrijirii copilului/adultului/vârstnicului;
- tehnici de ridicare şi manipulare a persoanei îngrijite;
- tehnica de mobilizare a sugarului, a copilului mic, a preşcolarului/şcolarului;
- prevederile specifice din regulamentul intern.
La evaluare se vor urmări:
- capacitatea de a face faţă unor situaţii neprevăzute;
- capacitatea de a compara starea de normalitate cu cea în care apar modificări;
- capacitatea de a lua decizii optime în situaţii de criză/limită;
- promptitudinea, rapiditatea şi hotărârea în solicitarea ajutorului pentru beneficiar;
- observarea conştiincioasă şi permanentă a semnelor vitale ale persoanei îngrijite;
- măsura în care respectă criteriile de administrare a alimentelor solide şi lichide;
- luarea în considerare a particularităţilor persoanei îngrijite în acordarea sprijinului în hrănire;
- antrenarea persoanei îngrijite şi a familiei acesteia pentru asigurarea hrănirii;
- flexibilizarea intervenţiei, în funcţie de situaţia familială şi gradul de dependenţă a persoanei îngrijite;
- asigurarea confortului/stării de bine în timpul mesei;
- însuşirea şi aplicarea corectă a deprinderilor specifice tehnicilor pentru diferite categorii de persoane îngrijite;
- îndemânarea la mobilizarea persoanei îngrijite;
- perseverenţa şi calmul de care dă dovadă la efectuarea exerciţiilor de mobilizare;
- corectitudinea mobilizării persoanei îngrijite;
- capacitatea de a acţiona cu respect, calm şi răbdare în relaţia cu persoana îngrijită, asistată pe toată perioada desfăşurării activităţii;
- asigurarea securităţii persoanei îngrijite, pe întreaga perioadă a acordării de ajutor la transportul acesteia.
Modulul 4 – Acordarea îngrijirilor de igienă pentru persoanele îngrijite şi igienizarea spaţiului în care se află persoana îngrijită – 120 de ore (teorie 40 de ore, practică 80 de ore)
Modulul va fi structurat astfel:
- 1. Noţiuni de epidemiologie
- 2. Infecţiile nozocomiale
- 3. Prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale
- a) Curăţenia şi dezinfecţia
- – tehnici de efectuare a curăţeniei şi dezinfecţiei în cabinete medicale, saloane, bloc operator, laboratoare, săli de tratament, bloc alimentar, sala de mese, oficiu alimentar, săli de aşteptare, magazii, toalete
- b) asepsie şi antisepsie
- 4. Sterilizarea
- 5. Dezinsecţia
- 6. Deratizarea
- 7. Deparazitarea
- 8. Noţiuni despre substanţele dezinfectante utilizate în spital – prepararea soluţiilor dezinfectante
- 9. Transportul rufăriei:
- a) colectarea şi depozitarea lenjeriei şi a rufelor murdare în spaţiile special destinate, conform regulamentului intern;
- b) transportul rufelor murdare;
- c) respectarea circuitului de transport al rufelor şi a normelor igienico-sanitare specifice;
- d) preluarea/transportul/distribuirea rufelor curate;
- e) respectarea regulamentului intern şi în funcţie de nevoi;
- f) păstrarea rufelor şi a lenjeriei curate în spaţii special amenajate, cu respectarea normelor igienico-sanitare.
- 10. Norme de protecţie a muncii
- 11. Precauţiuni universale
- 12. Prevenirea accidentelor prin expunerea la produse biologice
- 13. Aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- tehnici de dezinfectare şi sterilizare a spaţiului în care se află persoana îngrijită;
- tehnica îngrijirii diferitelor tipuri de persoane îngrijite;
- tehnica îngrijirii adultului;
- tehnica transportului rufelor;
- tehnica schimbării lenjeriei;
- tehnica depozitării lenjeriei;
- tehnica sortării lenjeriei;
- norme igienico-sanitare specifice;
- norme de sănătate şi securitate în muncă aplicabile la locul de muncă
- prevederile regulamentului intern al locului de muncă.
La evaluare se vor urmări:
- capacitatea de a asigura condiţiile igienice în camera persoanei îngrijite;
- capacitatea de a aplica normele de igienă personală în activitatea de îngrijire;
- capacitatea de a aprecia corect necesitatea efectuării igienizării obiectelor/camerei/dependinţelor şi a utiliza materialele de igienizare corespunzătoare;
- conştiinciozitatea dovedită la igienizarea veselei/obiectelor personale ale persoanei îngrijite;
- corectitudinea efectuării transportului rufelor;
- îndemânarea cu care efectuează transportul şi depozitarea lenjeriei;
- promptitudinea cu care schimbă lenjeria ori de câte ori este nevoie;
- capacitatea de acţiona cu respect, calm şi răbdare în relaţia cu persoana îngrijită, pe toată perioada desfăşurării activităţii.
Modulul 5 – Comunicarea interactivă şi lucrul în echipa multidisciplinară – 23 de ore (teorie 8 ore, practică 15 ore)
Modulul va fi structurat astfel:
- noţiuni şi tehnici de comunicare;
- surse potenţiale în apariţia unor deficienţe de comunicare, cauzate de:
- vârstă;
- incapacitatea persoanei îngrijite de a forma relaţii normale de ataşament (ataşament excesiv şi nediscriminat sau respingerea oricărei persoane);
- tulburări de comportament (agresivitate excesivă, conflictualitate, episoade prelungite de pierdere a controlului/hiperactivitate sau încăpăţânare excesivă);
- probleme emoţionale (stimă de sine scăzută, teamă excesivă sau autoblamare, somnambulism);
- incapacitate de adaptare la noi medii (spital, centre de îngrijire şi asistenţă, grădiniţă, şcoală, liceu, grup etc.);
- dizabilităţi ale persoanei îngrijite;
- lipsa stimulării persoanei în a comunica;
- limbaj inaccesibil, prea specializat.
Relaţii interpersonale:
- infirmieră-persoană îngrijită (copil, vârstnic, persoană cu nevoi speciale, bolnav cronic);
- infirmieră-aparţinători;
- infirmieră-echipă de îngrijire;
- infirmieră-membrii echipei multidisciplinare (medic, asistent medical, asistent social, psiholog, logoped, neuropsihiatru, medic pediatru, educator, consilier psiho-pedagogic, lucrător social, şef de secţie, asistent-şef);
- valorizarea persoanei îngrijite;
- managementul situaţiilor stresante;
- identificarea/evaluarea abilităţilor de comunicare a persoanei îngrijite;
- identificarea eventualelor deficienţe de comunicare.
Situaţiile specifice:
- modificări în starea de sănătate a persoanei îngrijite;
- accidente;
- avarii diverse etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- noţiuni aplicate de comunicare verbală şi nonverbală;
- noţiuni elementare de psihologie;
- tehnici de comunicare şi relaţionare, specifice locului de muncă:
- tehnici de organizare a muncii în echipă/tehnici de muncă în echipă;
- informaţii necesare respectării fiecărei recomandări;
- drepturile persoanei îngrijite;
- importanţa respectării recomandărilor asistentei medicale;
- noţiuni specifice locului de muncă, referitoare la recuperare, compensare, educaţie, stimulare etc.
La evaluare se vor urmări:
- abilitatea de a comunica eficient cu persoana îngrijită, respectând particularităţile acesteia;
- capacitatea de a crea situaţii în care persoana îngrijită să se poată exprima sau să poată depăşi deficienţele de comunicare;
- abilitatea de a decodifica corect informaţia transmisă de persoana îngrijită;
- abilitatea de a folosi tehnici şi metode variate, pentru a comunica cu persoana îngrijită;
- capacitatea de a distinge deficienţele grave de comunicare şi de a solicita sprijin în depăşirea acestora;
- capacitatea de a menţine relaţii armonioase cu persoanele aparţinând echipei sau din afara acesteia, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- capacitatea de exprimare şi susţinere a opiniilor, în cadrul discuţiilor profesionale, cu evitarea conflictelor, în spiritul rezolvării prompte a problemelor;
- gradul de sociabilitate şi tactul dovedit în relaţia cu persoana îngrijită;
- asigurarea intimităţii necesare optimizării actului de îngrijire;
- abilitatea de a coopera cu echipa multidisciplinară;
- capacitatea de a relaţiona cu membrii echipei în stabilirea de comun acord a obiectivelor, activităţilor, metodelor şi termenelor de realizare;
- capacitatea de a stabili graficul întâlnirilor, în funcţie de particularităţile persoanei îngrijite şi de programul membrilor echipei;
- capacitatea de integrare într-o echipă;
- capacitatea de a gestiona situaţii specifice, rezistenţa la efort şi la stres.
Modulul 6 – Principii şi valori etice – 40 de ore (teorie 10 ore, practică 30 de ore)
Modulul va fi structurat astfel:
- noţiuni privind acţiunile care trebuie sau nu trebuie să aibă loc şi au ca scop justificarea regulilor de urmat în îngrijirea pacientului, bazate pe principii valabile în toate ţările, dar care pot fi aplicate diferit de la ţară la ţară, în funcţie de educaţie şi model cultural;
- principii şi valori etice de care infirmiera trebuie să ţină seama, conform codului de virtuţi morale, etice, ca linie de mijloc între excesul şi lipsa unei calităţi:
- ▪ autonomia;
- ▪ binefacerea, amabilitatea;
- ▪ nonmaleficienţa;
- ▪ dreptatea;
- ▪ integritatea;
- ▪ veracitatea;
- ▪ sinceritatea;
- ▪ confidenţialitatea şi intimitatea;
- ▪ secretul profesional;
- ▪ consimţământul;
- ▪ generozitatea;
- ▪ respectul;
- ▪ prudenţa;
- ▪ curajul;
- ▪ cumpătarea.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- noţiuni de etică, morală, moralitate şi deontologie profesională;
- cunoaşterea principiilor şi valorilor etice în activitatea de îngrijire;
- autonomia persoanei îngrijite şi reducerea dependenţei.
La evaluare se vor urmări:
- capacitatea de a hotărî singur asupra propriilor acţiuni;
- capacitatea de a evita producerea de prejudicii altor persoane;
- capacitatea de a lua decizii benefice pentru pacienţi şi de a reduce riscurile;
- capacitatea de a trata cu responsabilitate şi profesionalism toţi pacienţii, indiferent de vârstă, condiţie socială, economică, criterii religioase, etnie, dizabilitate;
- capacitatea de a dezvolta relaţii cu pacienţii, bazate pe principiul adevărului;
- capacitatea de a respecta persoana îngrijită;
- capacitatea de a selecta informaţiile cu privire la starea de sănătate a pacientului, de a nu le furniza şi altei persoane din afara echipei de îngrijiri decât cu consimţământul pacientului, făcând excepţie cazurile prevăzute în mod expres de lege;
- capacitatea de a acţiona cu onestitate şi responsabilitate, în concordanţă cu misiunea profesiei şi standardele profesionale;
- capacitatea de a păstra confidenţialitatea şi secretul profesional;
- capacitatea de a facilita intimitatea fiecărui pacient în raport cu ceilalţi;
- capacitatea de a respecta valorile morale şi culturale, convingerile filozofice sau religioase;
- capacitatea de a profesa corespunzător şi de a aplica măsuri preventive de îngrijire a stării de sănătate.
CAPITOLUL V – Procedura de eliberare a certificatelor
Eliberarea certificatelor de absolvire de către OAMGMAMR se face pe baza tabelului nominal al absolvenţilor programului, transmis de filialele OAMGMAMR, care conţine:
- numele şi prenumele;
- CNP;
- data şi locul naşterii;
- data de început a cursului;
- data de sfârşit a cursului;
- locul de desfăşurare;
- coordonator;
- act de studii.
Tabelul nominal al absolvenţilor programului se transmite la OAMGMAMR în termen de 15 zile de la finalizarea programului, însoţit de dovada achitării taxei de certificare, stabilită prin hotărâre a Consiliului Naţional al OAMGMAMR.
Emiterea certificatelor de absolvire se face de către OAMGMAMR în termen de 45 de zile.
Până la emiterea certificatului de absolvire de către OAMGMAMR, filiala OAMGMAMR poate emite, la cerere, o adeverinţă.
Certificatele emise de OAMGMAMR vor fi transmise către filiale, însoţite de un tabel nominal care conţine:
- numele şi prenumele;
- seria şi numărul certificatului;
- semnătura absolventului,
pe bază de semnătură a reprezentantului filialei, sau expediate poştal, cu confirmare de primire.
La eliberarea certificatului de către filiala OAMGMAMR, absolventul va semna în tabelul nominal de primire.
CAPITOLUL VI – Arhivarea şi păstrarea documentelor
Dosarele de înscriere la curs se vor depune la sediul filialei OAMGMAMR, vor fi arhivate şi păstrate pentru o perioadă de 5 ani.
Procesul-verbal încheiat de comisia de examinare, catalogul cu rezultatele examenelor de absolvire a programului, catalogul de prezenţă (anexa nr. 2), precum şi tabelul nominal de primire a certificatului, transmis de OAMGMAMR, vor fi arhivate şi păstrate la sediul filialelor OAMGMAMR, pentru o perioadă de 20 de ani.
Evidenţa certificatelor de absolvire eliberate de OAMGMAMR se arhivează electronic de către OAMGMAMR, iar tabelul nominal transmis de filiala OAMGMAMR se arhivează pe suport hârtie, pe o perioadă de 20 de ani.